Desertul , o capcana mortala

pe care o iubeam inainte sa aflu ca doar s-a folosit de mine .

-Dar....Kaname-chan nu s-a folosit de tine si tu inca o iubesti si....va puteti impaca si...

Nu , spuse Sasuke . Nu ne-am putea impaca , repeta Sasuke intorcandu-i spatele lui Kaname si plecand .

Maron isi puse capul pe genunchi si incepu sa planga.
"Nu vreau ca ei doi sa fie tristi dintr-o simpla prostie....."

Intelege ca nu e o simpla prostie , ii transmise Sasuke prin gand . S-a folosit de mine si nu pot accepta asta .

"Dar...Kaname-chan nu s-a folosit de tine....."

Ba da si cand nu mai avea nevoie de mine m-a aruncat ca pe un gunoi , rasuna pentru ultima data in mintea ei .

"Dar...avea nevoie...."

Sasuke nu ii mai trimise nici un gand ci simplu o duse cu ajutorul vantului la ea acasa .

- Daca asa gandesti...sopti Kaname , plecand . Sunt o ratata ai dreptate....

Maron iti sterse lacrimile si se aseza pe un scaun, uitandu-se pe geam.

Kaname continua sa mearga fara a avea vreo tinta anume . Se pare ca Sasuke nu o intelegea...nici nu credea ca tinuse la ea macar...de cand venise Maron , el se schimbase complet fata de ea .

Maron inca credea ca e vina ei....ca din cauza ei cei doi s-au despartit.

Sasuke era in sala de antrenament si isi varsa nervi pe aparate .

off : ce trist >__<
on:
Maron se gandi ca..poate..daca incearca sa vorbeasca cu...Kaname-chan...poate.....insa nu mai conta...nu voia sa inrautateasca lucrurile.

- Am fost totusi absurda...sopti Kaname printre lacrimi....Poate ca Maron nu a avut nicio vina....

Veni urmatoarea zi. Maron se alfa inca pe marginea patului insa nu avea de gand sa iasa afara in urmatoarele 3 sau 4 zile. Poate situatia avea sa se rezolve si fara ea....asta mai mult ca sigur.

Kaname adormise trista si plangand pe o banca .

Sasuke nu dormise niciun pic . se tot antrena si Nu parea ca se simte mai bine .

Kaname se ridica si privi trista in jur .

Maron se pregati pentru 3 zile de stat in casa.

Kaname incepu sa mearga aiurea pe strazi .